Zilele acestea se vorbeste mult despre decizia Curtii Constitutionale cu privire la CNSAS si despre efectul ei asupra democratiei romanesti. Ziaristi, analisti politici si, surpriza, amortita si dezbinata societate civila, si-au unit vocile pentru apararea acestui modern Sfant Gheorghe care, in lupta cu balaurul securitatii, s-a trezit brusc cu bratul drept imobilizat.
Sa fie clar de la inceput: consider ca dinozaurii de la Curtea Constitutionala au actionat strict in interesul lor si al clicii din care fac parte atunci cand au decis ca CNSAS-ul incalca legea fundamentala a statului. Si cred ca au facut asta pentru ca se simteau cu musca pe caciula si au gasit pretextul perfect in solicitarea motanului Felix a carui cerere au analizat-o cu un exces de zel total necaracteristic.
Dar cred de asemenea ca CNSAS-ul nu este cavalerul dreptatii si ca rolul acestei institutii ar trebui reanalizat iar functionarea sa reglementata altfel. Eventual ca in alte tari comuniste, care au rezolvat problema punand pe internet dosarele si lasand initiativa deconsipirarii fostilor securisti in seama celor interesati, a celor ce au suferit de pe urma acestor acte si, in cazul oamenilor politici, pe seama cetatenilor. Ca bonus, cu acesta ocazie poate s-ar vedea cat interes real suscita acest subiect.
Nu inteleg de ce trebuie sa accept decizia, luata prin vot, adesea foarte strans, a unor oameni propusi de partidele politice din care le provin "principalii clienti" si asupra carora planeaza uneori suspiciuni asemanatoare (sau nu). De ce mi se ia dreptul de a decide singura? Cine are interesul ca in jurul deconspirarii fostilor informatori sa se creeze o conspiratie?
I
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu